logo www.orastieinfo.ro

PAGINA
MUNICIPIULUI
ORĂȘTIE

Kún Kocsárd

(25 iunie 1803 - 11 ianuarie 1895)

"Kún Kocsárd însuşi este o uniune culturală, fiind cel care, pentru maghiarii din Ardeal a făcut mai mult, decât societatea la un loc, timp îndelungat."


Groful Kún Kocsárd este descendentul unei familii nobiliare, ardelene, din comitatul "Trei scaune" (Osdola). Originile familiei le găsim în 1506 la adunarea de la Luteni, sub numele de Kún Antal. În familie este frecvent întâlnit prenumele "Gotthard" , în maghiară Kocsárd. Pentru că a fost unul dintre fii lui Antal, căpitan de oaste, care în 1528 a luptat alături de guvernatorul Szapolyai, primeşte drept răsplată în 1531 comuna Geoagiu împreună cu 18 sate.

Aici s-a născut la 25 iunie 1803 Kún Kocsárd, fiul lui Kún Istvan şi al lui Lazar Klara. Studiile le-a început la Orăştie, continuându-le la Aiud şi Cluj, studiind filologie. Finalizându-şi studiiile, devine licenţiat în drept. La vârsta de doar 20 de ani ajunge la "Gubernatoriul" din Târgu Mureş, ca apoi să devină subprefect în comitatul Hunedoara, funcţie pe care o ocupă până în anul 1833.

Având idei revoluţionare şi multă tărie de caracter, ajunge în conflict cu conducerea comitatului, motiv pentru care se retrage pe moşia natală din Geoagiu.

În anul 1834 este ales curator principal al Gimnaziului Reformat din Orăştie, funcţie ce o va deţine timp de 63 de ani. El a activat în această funcţie cu mare dăruire, cu abnegaţie, cu mari sacrificii materiale. Activitatea lui a fost întreruptă în 1848, când a fost ales prefect al comitatului Hunedoara. După înfrângerea revoluţiei de la 1848-1849 este prizonier 6 ani în închisoarea cetaţii Komarom. În 1856 îşi câştigă libertatea, dar când se întoarce pe moşia străveche, o găseşte arsă, distrusă şi devastată. Cu o putere de lucru supraomenească, cu o voinţă de neclintit a început munca, cu scopul de a-şi ridica şi reface moşia, cu o foarte bună gospodarire, slujind astfel naţia.

În anul 1866 comitatul Hunedoara l-a ales din nou ca deputat, iar în următorul an a fost ales prefect, dar sănatatea fiindu-i zdruncinată a renunţat la aceste funcţii.

Fiind curatorul principal, încă de la începutul activităţii lui, a pus la punct situaţia financiară a şcolii, gimnaziul, care în 1855 devine Colegiu Reformat. În 1865 a ridicat pe propria sa cheltuială două aripi la cladirea veche a şcolii, mai târziu a finanţat o faţadă luxoasă şi un spital pentru elevi (1877). A făcut mai multe donaţii şi fundaţii pentru noi posturi de profesori, pentru asigurarea salariilor, iar pentru elevi a asigurat 25 de burse. În 1887 a donat moşia de la Geoagiu, (care valora un sfert de milion de forinţi), societăţii EMKE, aceasta fiind asociaţia culturală a maghiarilor din Ardeal. Pe această moşie, cu un teren de peste 200 de ha, a fost înfiinţată o şcoală agricolă pentru elevii secui şi ceangăi. În 1892 donează două case ale sale din Orăştie, tot societăţii EMKE, drept pentru care este ales preşedinte de onoare pe veşnicie a acestei societăţi.

Groful Kún Kocsárd se stinge din viaţă la 11 ianuarie 1895, la Orăştie, trupul lui neînsufleţit fiind aşezat în cimitirul reformat de aici. În acelaşi an, la 5 iunie el este asezat cu mare compasiune în mormântul de stânca din Geoagiu.

Scopul vieţii lui Kún Kocsárd a fost slujirea naţiunii, aşa cum a fost menţionat la şedinţa de formare a societăţii EMKE : «Kún Kocsárd însuşi este o uniune culturală, fiind cel care, pentru maghiarii din Ardeal a făcut mai mult, decât societatea la un loc, timp îndelungat». Numele faimosului Kún Kocsárd, ctitor al colegiului, este înscris cu litere de aur în cultura Ardealului. La inaugurarea clădirii falnice a liceului pe 31 octombrie 1910, memoria lui a fost cinstită cu dezvelirea bustului monumental în faţa clădirii. Principalele însuşiri ale caracterului său au fost: hărnicia extraordinară, credinţa imensă, răbdarea faţă de alte confesiuni, ecumenismul, iubirea adâncă de neam şi patrie, respectul faţă de alte naţiuni, demnitatea, spiritul gospodăresc şi economic, dragostea faţă de om – toate acestea pot servi pentru a fi un OM model, un OM adevărat. El a fost un om întreg, un om adevarat.

Acest adevărat apostol al neamului maghiar, este descris succint prin următoarele rânduri, de către poetul Gyorgy Nedeczky.

"Aminteşte-ţi de mine, dacă am plecat,
Pe drumul ceresc presarat cu stele,
Unde nu există ură, numai iubire,
În patria fericită a dreptăţii,
Aminteşte-ţi de mine când nu voi mai fii,
Nu am murit, trăiesc în inimi."


În 5 iunie 2011, membrii comunității maghiare din Orăștie au dezvelit o placă comemorativă, pe clădirea unde a trăit și a murit Kún Kocsárd.

Referinţe:
Anuarul Colegiului Reformat Kún, Orăștie, 1910.



In memoriam Kún Kocsard

de Iuliana Fülop

Ajunse la cea de-a IV-a ediție, "Zilele maghiare din județul Hunedoara" se vor desfășura anul acesta în perioada 1-9 iunie. În cadrul acestor evenimente, comunitatea din Orăștie, va comemora în prezența invitaților, duminică 2 iunie 2013, la Biserica Reformată, 210 ani de la nașterea celui care a fost Grof Kún Kocsard. Pentru comunitatea maghiară și nu numai, acest eveniment reprezintă o adevărată sărbătoare, deoarece Grof Kún Kocsard - o somitate a comitatului Hunedoara din sec. XIX - a slujit cu intensitate atât comunitatea din care a făcut parte cât și patria în care a trăit, vizionarismul, devotamentul și activitatea lui fiind un foarte bun exemplu de urmat pentru noi, cei care trăim în secolul XXI. Grof Kún Kocsard s-a născut la 25 iunie 1803 în Geoagiu, studiile urmându-le în Geoagiu, Orăștie, Aiud și Cluj, decedând la 11 ianuarie 1895. În tinerețe a lucrat, având diplomă de avocat, în administrația publică, fiind numit chiar ca prefect/comite în timpul Revoluției din 1848-1849. Datorită activității revoluționare desfășurate în perioada Revoluției pașoptiste este condamnat la închisoare, executându-și prizonieratul de 7 ani la Komàrom. După eliberare, a început o activitate susținută, plină de spirit gospodăresc și abnegație, având ca obiectiv ridicarea și dezvoltarea societății în care a trăit. Pe lângă cariera politică, timp de 63 de ani a fost administratorul principal al Colegiului Kún precum și curatorul Eparhiei Reformate din comitatul Hunedoara. Toate aceste activități și funcții le-a onorat cu cinste, corectitudine și credință.

Grof Kún Kocsard a susținut principii reformiste referitoare la cultură, învățământ, economie, principii care rămân valabile și în zilele noastre.

Din documentele existente în arhiva bisericii reformate se poate desprinde modul de desfășurare a anului școlar, începând cu 1 septembrie, până la vacanța de vară, activități desfășurate sub îndrumarea exigentă a curatorului Kún. Tot în aceste documente există dovezi și despre cum au învățat elevii, în acele vremuri, adică în credință, înțelegere, elevi aparținând diferitelor confesiuni și naționalități. Putem afirma, astăzi, într-un limbaj modern, că acei elevi cunoșteau foarte bine „spiritul ecumenismului". Este cunoscută și activitatea de caritate față de preoți, orfani, biserici, văduvele preoților și a profesorilor. Ca un adevărat filantrop a înființat burse pentru elevi săraci, dar talentați și harnici. A fost fondatorul și ctitorul Colegiului vechi din Orăștie (clădirea fostului spital), a edificiilor folosite ca: internat, spital, și sală de sport pentru școlari. A recunoscut necesitatea înființării noului colegiu pentru care a și început demersurile necesare (actualul Colegiu Național "Aurel Vlaicu"). De asemenea a donat sume mari pentru Biserica Reformată din Petroșani și pentru școala Reală din Deva (clădirea actualului Colegiu Național „Decebal").

În acea perioadă localitatea Geoagiu a cunoscut o dezvoltare fulminantă, în principal ca urmare a activității depuse de Grof Kún Kocsard, acesta fiind fondatorul Liceului Agricol din Geoagiu, care s-a ridicat pe propriul teren. A înființat în localitate un oficiu de poștă, o grădiniță, o asociație a pompierilor, precum și un serviciu de colectare a taxelor și impozitelor locale. Prin eforturile depuse, localitatea a beneficiat încă de la sfârșitul secolului XIX, de serviciile unui farmacist și a unui medic.

Pentru construirea Sanatoriului TBC din Geoagiu a donat o parte din pădurea din Cigmău, iar la Gelmar, în locul brudinei, pentru construirea podului de fier peste râul Mureș a donat tot din terenurile lui.

În calitate de fondator al Societății Maghiare de Cultură din Transilvania (EMKE) a donat, prin testament, cele două imobile din centrul vechi al Orăștiei acestei societăți precum și moșia deținută în Geoagiu. Într-una din aceste case, în prezent, funcționează Biblioteca Municipală "Sebastian Bornemisa", unde în anul 2011, tot în cadrul evenimentelor dedicate zilelor maghiare hunedorene, a fost amplasată o placă comemorativă.

În toată viața, Grof Kún Kocsard și-a slujit neamul ca un adevărat apostol, comitatul Hunedoara, unde se pot regăsi rezultatele muncii sale în domeniul social, cultural, economic și educativ, oferind același respect și înțelegere față de semenii, alături de care a trăit, indiferent de religie sau naționalitate.

Legături externe:
www.wikipedia.ro - Kocsárd Kún
UDMR Hunedoara - Placă comemorativă dedicată lui Kún Kocsárd la Orăștie.


  • Comentarii
  • Comentarii pe Facebook
  • Statistici

Puteți folosi tag-urile HTML bold, italic, underline.
Comentariile care conțin: insulte, atacuri la persoană, chestii rasiste sau alte mizerii, vor fi șterse. De asemenea îmi rezerv dreptul de a șterge comentariile care îmi displac.

Numele:

E-mail (nu va fi publicat):

Website (nu este obligatoriu):

Mesaj:

Încă nu este implementat.